- parţialitáte
- s. f. (sil. -ţi-a-), g.-d. art. parţialitäţii
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
parţialitate — PARŢIALITÁTE s.f. (Rar) Atitudine părtinitoare (faţă de cineva sau de ceva); părtinire. [pr.: ţi a ] – Din lat. partialitas, atis, fr. partialité. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX 98 Parţialitate ≠ imparţialitate Trimis de siveco,… … Dicționar Român
parte — PÁRTE, părţi, s.f. I. 1. Ceea ce se desprinde dintr un tot, dintr un ansamblu, dintr un grup etc., în raport cu întregul; fragment, bucată, porţiune. ♢ În parte = a) loc. adv. în oarecare măsură, parţial; b) loc. adj. şi adv. separat, deosebit,… … Dicționar Român
parzialità — par·zia·li·tà s.f.inv. 1. BU l essere incompleto, parziale 2. CO faziosità, scarsa obiettività di giudizio: la sua parzialità è vergognosa | atto, comportamento parziale: non tollero le parzialità, qui non si fanno parzialità per nessuno Sinonimi … Dizionario italiano
imparţialitate — IMPARŢIALITÁTE s.f. Calitatea de a fi imparţial; nepărtinire, obiectivitate. [pr.: ţi a ] – Din fr. impartialité. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Imparţialitate ≠ parţialitate Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … … Dicționar Român
patimă — PÁTIMĂ, patimi, s.f. 1. Sentiment puternic şi violent care copleşeşte pe om, întunecându i adesea dreapta judecată; p. ext. pasiune, iubire excesivă pentru ceva, pornire nestăpânită; suferinţă morală. ♦ Părtinire, parţialitate; duşmănie, ură. ♢… … Dicționar Român
părtinire — PĂRTINÍRE, părtiniri, s.f. 1. Faptul de a părtini; favorizare, protejare. ♢ loc. adv. Fără părtinire = în mod imparţial, obiectiv. 2. (înv.) Participare (în folosul cuiva sau a ceva); contribuţie. – v. părtini. Trimis de valeriu, 13.09.2007.… … Dicționar Român